Ca o lămâie stoarsă

Cam așa mă simt eu după ultima săptămână. De vreo trei luni încoace spun că muncesc mult și că de asta nu am timp să scriu mai des pe blog. Ei bine, apogeul a fost atins săptămâna trecută, când proiectul pentru care am venit aici a fost în sfârșit lansat!

Este vorba de o licență în limba franceză, în administrație economică și socială. Ca să înțelegi amploarea, trebuie să știți că în Vanuatu nu există încă o universitate națională. La o populație de 250 000 de locuitori împrăștiați pe 80 de insule într-o țară din lumea a treia care practică agricultura de subzistență și unde există încă mari lacune la nivel de educație primară și secundară, ce rost are o universitate națională ?

Există totuși un campus în capitală, al Universității Pacificului de Sud – una din puținele universități regionale, care deservește 12 țări insulare, majoritar anglofone. Vanuatu este singura țară din cele 12 unde se vorbește și franceză, așa că UPS nu are niciun interes financiar să ofere programe în limba franceză. Dar, conform constituției din Vanuatu, învățământul se face în engleză și în franceză, așa că există un deficit pe partea de franceză. Problema vine din faptul că cele două sisteme de învățământ nu au fost armonizate, la 33 de ani de la independență încă nu există școli bilingve, părinții aleg dacă își trimit copiii la o școală engleză sau la o școală franceză. Francofonii numără cam o treime din populație, așa că 30% din liceeni nu au unde să își continue studiile în limba pe care o stăpânesc cel mai bine. Cațiva obțin burse de studiu în Noua Caledonie, câțiva fac programe la distanță, câțiva trec de partea anglofonilor. Per ansamblu însă, nu se bucură de o rată prea mare de succes.

De aceea proiectul unui program de licență în limba franceză a fost așteptat cu sufletul la gură și creează mari speranțe. Dar și mari probleme…Un proiect de licență nu se pune pe roate cu una, cu două, iar înainte să ajung în Vanuatu credeam că misiunea mea va fi să pregătesc deschiderea pentru 2014 (în emisfera sudică anul universitar începe în februarie și se termină în decembrie), nu să lansez proiectul efectiv. Dar când am ajuns la fața locului, câțiva din cei 6 parteneri instituționali locali și internaționali implicați în proiect hotarâseră că au resursele umane, financiare și logistice necesare să demareze proiectul în 2013.

Așa că ultimele șase luni au fost o cursă contra cronometru ca să punem la punct tot felul de detalii pedagogice, logistice și juridice, să purtam negocieri între parteneri (vorba lungă, sărăcia omului…), negocieri cu universitatea franceză care conferă diploma, să găsim fondurile necesare (aveți idee cât costă un an de licență pentru o promoție de 40 de studenți?)…Este vorba deci de un program de licență de trei ani, conform modelului european LMD, o diplomă franceză prestigioasă recunoscută la nivel internațional. Cursurile vor avea loc integral în Vanuatu, dar pe diplomă apare ca și cum ar fi fost făcute în Franța. Din 7 cursuri pe semestru, 3 vor fi ținute de profi care vin din Franța pentru 1-2 săptămâni, 3 de profi locali, iar 1 la distanță. Eu zic că e o formulă bună. Studenții sunt toți ni-Vanuatu. Din lipsă de spațiu, cursurile vor avea loc într-o primă fază la sediul AUF. Studenții plătesc o taxă de înscriere anuală de aproximativ 300 euro, care reprezintă salariul minim pe economie, dar numai 10% din costul real pe an per student…

Dupa ce aceste aspecte importante au fost elucidate (cu trei săptămâni înainte de lansare, încă ne întrebam dacă o să reușim), o altă bătaie de cap a fost ceremonia de deschidere. Până la urmă totul a ieșit bine, cam o sută de persoane au fost prezente, printre care prim-ministrul și ministrul educației. Dar săptămâna dinainte de lansare a fost infernală, din mai multe motive.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns că internetul este foarte lent în Vanuatu și că din cauza umidității calculatoarele crapă pe capete, o furtună puternică lunea trecută a afectat cablurile din jumătate de oraș. Așa că toată săptămâna dinainte de lansare am fost fără internet la birou! Iar șefa mea era plecată în Vietnam, fără alt mijloc de comunicare. M-am simțit ca în epoca de piatră. Nu vă spun ce maraton a fost să alerg de la un furnizor la altul, de la un partener la altul și din când în când la internet café ca să mă conectez cu lumea…

Colac peste pupăză, propriul meu laptop m-a lăsat baltă, încă nu știu dacă poate fi resuscitat sau nu. Iar două zile am fost fără duș acasă, fiindcă cineva s-a găsit să facă reparații tocmai atunci. Și, cu două zile înainte de lansare, am descoperit că peste noapte grădina noastră superbă, unde s-a ținut evenimentul, a fost scurmată de un porc care a evadat din vecini!! În Vanuatu avem de toate. Dar totul e bine când se termină cu bine, nu-i așa?

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

3 Responses to Ca o lămâie stoarsă

  1. Dana says:

    Ce tare e faza cu porcul!! :)))) nu ma pot opri din ras!

  2. domu says:

    ..da..da..totul e bine cand se termina cu bine 🙂 sa inteleg ca in perioada asta incepe primul an universitar pentru respectivul program de licenta? ..Dana, profesoară? 🙂

    • danamism says:

      Ceau Domule, scuze că răspund așa târziu. Da, cursurile au început în aprilie (cu 2 luni întârziere față de deschiderea normală în februarie – asta fiindcă nu eram siguri că avem capacitățile necesare să lansăm proiectul acum în 2013), dar eu nu sunt profesoară 🙂 Treaba mea aici este să mă ocup de tot ce ține de organizarea proiectului – întâlniri cu partenerii instituționali și financiari (ministerul educației, ambasada Franței etc), rapoarte peste rapoarte, comunicare, recrutarea profilor și a studenților, orarul, pregătirea sălii de curs, organizarea practică a examenelor…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s