Fiji

Duminica trecută a plouat mărunt și persistent, ca de toamnă. Probabil fiindcă se formase un ciclon micuț în Insulele Solomon. Cicloanele sunt foarte rare în luna iulie, dar anul acesta temperatura mării este foarte ridicată (El Nino, bată-l vina!) și creează condiții propice pentru astfel de dezastre naturale.

Dar nu despre asta voiam să scriu. Duminica trecută am petrecut-o vorbind românește. Cu Ileana, o româncă care locuiește în Fiji de câțiva ani și care tocmai a venit în vacanță în Vanuatu. Am aflat una de alta de la o cunoștință comună. E mare lucru că ne-am găsit, zic eu, eu fiind singura româncă din Vanuatu și ea probabil singura româncă din Fiji!

În ciuda ploii, Ileana a fost fermecată de Port Vila și îmi tot spunea ce frumos e „la noi” față de Suva. Eu am fost în Fiji o singură dată, doar o săptămână, și numai în capitala Suva. Dar mi-a plăcut mult! Şi mi-am adus aminte că sunt datoare cu un articol pe blog despre ce mi-a plăcut și ce nu mi-a plăcut acolo…

Înainte să plec din România, când spuneam că mă mut în Pacific, puțină lume auzise de Vanuatu; prima destinație care le venea în minte era Fiji sau Bora Bora. Şi își imaginau ceva asemănător…Dar imaginea pe care ne-o construim din poze este de cele mai multe ori foarte diferită de realitate.

Fiji a reușit într-adevăr să își construiască o imagine de destinație paradisiacă și atrage mulți turiști. Este și cea mai dezvoltată ţară din Pacificul de Sud. Dar puțină lume știe că Fiji este o dictatură militară. Şi că aproape jumătate din populație este de origine indiană. Şi că e mai tot timpul înnorat.

Tocmai din pricina vremii, și a câtorva clădiri rămase de pe urma britanicilor, m-a dus cu gândul la Anglia când am fost acolo. Fiji a fost colonie britanică din 1874 până în 1970. Imediat după anexare, pe la 1878, englezii au început să aducă muncitori din India pentru plantaţiile de bumbac şi de trestie de zahăr. Populaţia indiană a crescut rapid, ajungând în anii 1960 chiar să o depăşească pe cea băştinaşă. La câştigarea independenţei, în 1970, indo-fijienii dominau mediul economic şi politic. Chiar şi astăzi sunt consideraţi mai întreprinzători decât iTaukei (fijienii de baştină). Asta în ciuda, sau poate mulţumită faptului că indo-fijienii nu au putut niciodată să dobândească terenuri, nu au drept de proprietate, ci doar de superficie. Tensiunile etnice au dus la mai multe lovituri de stat, primele două în 1987, încă una în 2000 şi cea mai recentă în 2006. O mulţime de indo-fijieni au părăsit ţara în urma loviturilor, astfel că astăzi nu mai au majoritatea demografică. Din 2006 ţara este condusă de un dictator militar. În 2014, partidul dictatorul a fost ales oficial prin vot democratic de 60% din populaţie şi ţara se proclamă acum „democraţie”. Dar toată lumea ştie că alegerile au fost doar de faţadă, şi chiar dacă rezultatul nu a fost trucat, majoritatea a votat cu el doar de frica unei noi intervenţii militare. Iar libertatea de exprimare este în continuare un lux, presa fiind indirect cenzurată.

Eu am vizitat Suva în septembrie 2014, cu o săptămână înainte de alegeri. Atmosfera era destul de apăsătoare, dar să nu uităm totuși că suntem în Pacific. Deși am mers acolo cu serviciul, am încercat să privesc lucrurile și prin prisma unui turist. În termeni de frumusețe naturală, Port-Vila mi se pare de o mie de ori mai frumoasă decât Suva! Fiji atrage mulți turiști fiindcă își face reclamă bună, dar sincer v-aș recomanda mai degrabă să veniți în Vanuatu dacă vreți să rămâneți gură-cască.

Însă tocmai fiindcă locuiesc în Vanuatu, am apreciat în Suva tot ceea ce nu avem aici. Şi anume un oraș adevărat! Suva este probabil singurul oraș din Oceania. Spun asta fiindcă pentru mine Port Vila rămâne doar un sat mai mare; iar Noumea, în Noua Caledonie, cu o populație de o sută de mii de locuitori, nu mai are nimic din izul Pacificului – ar putea fi oricare oraș mediocru din Sudul Franței.

Suva, în schimb, reprezintă pentru mine un punct de întâlnire al populațiilor din Pacific: pe lângă iTaukei și indo-fijieni, am întâlnit acolo oameni din Samoa, din Tonga, din insulele Solomon, din Papua Noua Guinee, din Kiribati. Şi fiindcă nu este pe ruta principală a turiștilor (majoritatea se duc în vest, la Nadi) am simțit că mă pot confunda ușor cu localnicii – în Vanuatu, doar fiindcă sunt albă, sunt privită adesea ca turistă. Oamenii mi s-au părut mai deschiși și mai vorbăreți (nu că în Vanuatu n-ar fi foarte primitori, dar sunt timizi).

Apoi, mi-a plăcut să văd trotuare și șosele bune. Să pot să mă plimb singură pe stradă seara. Să văd că există un sistem de transport în comun și taxi-uri sigure. Să merg la cinema. Să ascult muzică live într-un bar subteran (bucurie triplă pentru mine!). Să nu fie străzile pustii. Să găsesc haine de cumpărat. Şi, nu în ultimul rând, să văd sediul principal al universității la care lucrez: un campus imens, dinamic, colorat și multicultural.

Dar ajunge atâta vorbărie, să trecem la poze!

Golful Suva

Golful Suva

Promenada pe Golful Suva

Promenada pe golful Suva

Biblioteca orasului - cladire coloniala

Biblioteca orasului – cladire coloniala

O strada

O strada

O alta strada

O alta strada

Un centru comercial cu cinema

Un centru comercial cu cinematograf

Grand Pacific Hotel, o alta cladire coloniala proaspat renovata

Grand Pacific Hotel – o alta cladire coloniala, proaspat renovata

La universitate

La universitate

Piscina in campusul universitatii

Piscina in campusul universitatii

Autobuz indian - observati va rog lipsa geamurilor; si imaginati-va muzica la racnet

Autobuz indian – observati va rog lipsa geamurilor si imaginati-va muzica la racnet

Estul insulei vazut din avion - am trecut si pe la Nadi, dar nimic nu m-a impresionat cat sa fac o poza

Estul insulei vazut din avion – am trecut si prin Nadi, dar nimic nu m-a impresionat cat sa fac o poza

Alte fapte diverse despre Fiji

  • Arhipelagul este format din peste 300 de insule, dintre care două principale: Viti Levu şi Vanua Levu.
  • Dar în ciuda multitudinii de insule, diversitatea lingvistică este mult mai mică decât în Vanuatu. Practic astăzi aproape toată lumea vorbeşte acelaşi dialect fijian. Pe lângă fijiană, şi engleza şi hindi sunt limbi oficiale.
  • Populaţia ţării este aproape de 900.000, dintre care 57% indigeni, 37% indo-fijienii, iar restul de 6% un amestec de europeni, chinezi sau alte populaţii din Pacific.
  • Se crede că primii locuitori au venit acum 3500 de ani dinspre vest, deci din Insulele Solomon sau Vanuatu (civilizaţia Lapita, care la rândul ei a navigat tocmai din Taiwan – conform unei ipotezei).
  • Deşi geografic vorbind face parte din Melanezia, Fiji are multe influenţe polineziene care se regăsesc în aspectul şi în comportamentul oamenilor.
  • Se bea şi aici kava, dar este mult mai slabă decât în Vanuatu.
  • Cât despre limba fijiană, nu cunosc prea multe, dar am observat că c se pronunţă d, iar d se pronunţă nd…de exemplu la revedere se scrie moce şi se pronunţă mode, muncă se scrie cakacaka (ştiau ei ce ştiau…) dar se pronunţă dacadaca, Nadi se pronunţă Nandi. Alte cuvinte pe care le-am reţinut sunt bula (salut), vinaka (mulţumesc) şi kerekere (te rog).
Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

2 Responses to Fiji

  1. smaranda64 says:

    vinaka pentru articol. :=) si pentru cakacaka investita.

  2. Mugur says:

    Cumva, ne oferi o imagine fotografică și prin cuvinte! Îmi place să pot vedea acele colțuri de lume.
    Cred că acel autobuz fără geamuri ar fi util și pe aici, mai ales în zilele de caniculă, așa cum este azi.
    Mulțumesc! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s